In cautarea unui monstru : SOMNUL

Somnul (Silums glanis) Denumiri populare : codau harca, irma . Dupa marime, mai poarta si urmatoarele denumiri : placi, exemplare mici pina la 30 cm ; moaca, de 30 - -40 cm, pina la 250 g ; somnicos, somnotei, pina la 1 kg ; somn codau, pina la 4 kg ; somn irma, pina la 10 kg. Dimensiuni. Se prind in mod curent in apele Dunarii si in alte ape curgatoare somni de 1 m si chiar mult mai mari ; nu rareori in Dunare se prind si somni de 5 m, cu peste 100 kg. Raspindirea. Este un peste rapitor cu o arie mare de raspindire, din Ural la Rin , in toate apele ce se varsa in Marea Neagra, Baltica, Caspica, lipsind In unele ape din Balcani. De asemenea, se incearca popularea lui in Franta si in alte tari. In Europa centrala urca pe Dunare, populind de mult lacurile din Celioslovacia, Polonia si alte tari care nu au legatura cu ape mari curgatoare. Si la noi este prezent in toate marile lacuri, balti, precum si in toate apele curgatoare in zonele de deal si cimpie. Descrierea si felul de viata. Este cel mai mare peste de apa dulce, numit in popor si ,,crocodilul" apelor dulci. Pe seama somnului - circula multe ,,povesti", din care unele mai sint si adevarate. Astfel pescarii au observat uneori rate si chiar giste disparute prin tragerea lor la fund de catre spmni. De asemenea, marele nostru savant Gr. Antipa relata la timpul sau un caz rar, cind un somn gigant a inecat un om in mijlocul Dunarii ! In zilele noastre insa somnul a devenit mai fricos din cauza circulate! fluviale si, desigur, a pescuitului intensiv. Somnul este un peste foarte fricos, mai ales cel mare, ceea ce se confirma si prin faptul ca vineaza numai noaptea, sta la adincime si in bulboane, .iar simtul vazului e foarte slab. Are in schimb alte simturi dezvoltate, pe care pescarii sportivi trebuie sa le cunoasca : astfel, auzul este foarte dezvoltat, deoarece vine imediat la piuitul slab al unui soricel pus ca momeala in apa sau la zbaterea unei broaste priponite ca momeala s.a. De asemenoa, simtul pipaitului il completeaza pe primul, iar cel al mirosului in special, este exceptio­nal : de exemplu, resturile de viscere de la abator le simte repede (ca rechinii). Mustatile ii sint de mare ajutor, folosindu-le ca pe un radar. Nu rareori, pe Dunare, in barca, pescarii surprinsi de o ploaie de vara cu tunete observa somni mari plescaind la suprafata, dar nu de placere, ci de frica. Cauta adapost in cotloane linistite si de multe ori vin la mai sub punti sau sub bacuri. Adeseori la podurile umblatoare ancorate la mai, somnii intra in unghiul dintre mai si podul umblator, la adapost. Somoteii umbla in cirduri, imprudenti si mereu flaminzi. printre milurile din preaima malurilor. Somnii mari cum s-a mai aratat, prefera sa manince noaptea, cind pot fi auziti plescaind din coada la suprafata apei dupa pestisori sau broaste. Primavara intra in balti pentru reproducere, iar somoteii circula in cirduri, cind pot fi prinsi usor si la undita intre ape, cu pluta sau fara pluta pe fund, cu rime mari. Se pescuiesc bine primavara si cu larve de rusalii, pe canale si girle. Vara somoteiul maninca de asemenea aproape toata ziua si in special dimineata si spre seara. Pe timp usor noros musca bine toata ziua. Pe canicula, ziua nu musca nici cu nadire. Toamna coboara mai in adinc dupa peste mic si daca il cautam acolo raspunde de obicei la momeala cu rime, broasca s.a. Coloratia capului e de un cenusiu inchis, cu burta alb-murdar. Este greoi in miscari (somnoros) ; somnii batrini sint singuratici. Are un cap turtit, cu o gura mare, cu dintisori conici pe ambele falci. Pe falca inferioara are inustati lungi. Pielea este fara solzi, cu mucozitati. Pescuitul somnului Pe Dunare si in Delta Dunarii somnul se pescuieste de catre localnici cu unelte rudimentare, insa ei ii cunosc salasurile. In apele noastre somnii isi tradeaza prezenta prin plescaitul facut spre suprafata. Daca e zgomot, se misca mai rar si numai la fund. Pe riuri, somnul va fi cautat in apropierea bulboanelor, sub copcile de sub maluri si, desigur in locurile miloase. Momeala somnului este diversa. In ordinea preferintei, pe prirnul loc se afla tiparii apoi rosioara, balosul, obletii si alti pestisori. Rimele mari de namol (zise serpesti), lipitorile, rimele albe, rimele de roua, soriceii vii, broscutele, coropisnitele, buchetul de viermusi, matele de pasari si singele inchegat s.a. constituie momeli bune pentru somn.Buchetul de rime serpesti care ating 20 cm , si groase de 1 cm, rimele negre de mil ce se gasesc pe malul dunarii , in mlastinile acesteia, sint si ele momeli bune pentru monstrii.acestea se infig pe cirlig lasind libere cam 30 % din extremitatile lor.Virfurile acestora se taie usor pentru ca sa se raspindeasca in apa aromele atragatoare pentru somn. Broscutele sint o alta atractie pentru somn, ele nu trebuie sa fie mai mari de 10 cm, trebuie sa fie vioaie,nu trebuie sa infigem acul in musculatura piciorului pentru a nu determina paralizii.Se poate agata cirligul fie sub tegumentele zonei posterioare. Aceasta dupa un anumit timp de la lansare va sta cuminte pe fundul apei , dupa care va incerca sa iasa la suprafata, atragind astfel atentia somnului. Cind e vorba de momeala din tiparii pescarii spor­tivi din Delta Dunarii ii cauta in mil, in locuri stiute de ei, si ii pastreaza in anumite gropane. dar in bidoane mari (de lapte), gaurite si astupale ia capac cu sita rara de metal. Valoarea bidoanclor pentru pescarii sportivi este mare, iar ei le numesc in gluma ,,mine" ; desigur ca aceste ,,mine" sint fixate la mal. Nddirea la pescuitul somnului nu se face decit cu singe sau maruntaie de abator. Totusi, in lacuri, unii pescari nadesc in anumite gropane stiute cu un soricel sau o broscuja, cu o zi, doua inainte, la anumite ore spre seara, tocmai in scopul de a atentiona somnul. Varga la pescuitul somnului, dealtfel ca si nailonul si acul, trebuie sa fie solida, ca la pescuitul marin. Oricum, orice pescar isi ia masuri de siguranta, in speranfa capturarii unui somn mare. In general, organizarea unditei trebuie sa fie ca cea aratata la crap mare : varga cu virf rigid de 3-5 m, din carbon,sau materiale rigide, pentru pescuitu] de la mal sau din barca. Lanseta va fi scurta, de 2-2,50 m, caci altfel nu o putem minui - lansetele lungi sau vergile lungi sint incomode la somn. Mulineta poate fi un multiplicator sau cu tambur fix, cu cca 50 m nailon. Nailonul este discutabil ca diametru caci poti prinde o moaca cu acelasi nailon cu care prinzi un somotei sau un somn de 5 kg. Dar tot asa de bine un somn poate rupe un nailon si chiar smulge undita. Oricum, diametrul minim admis este de 0,35 mm. Struna pantru somn trebuie sa fie mai lunga, si anume, de 30-40 cm; somoteii se pot pescui chiar fara struna, la mal, cu legatura direct pe fir. Struna metalica este obligalorie la monturi si lingurite, soareci, broaste. Aceasta struna trebuie sa fie din lita de otel, ca la stiuca, mai lunga la monturi, si anume, de 30-40 cm. Montuiile cu pestisori se fac la fel ca cele de !a stiuca, de exemplu : tip ,,crocodil" cu doua ancore, tip Chapman cu doua palete, ca sa-i imprime miscari ondulatorii, naturale, avind si 2 sau 3 ancore legate pe momeala din care una spre coada si doua sub burta. Toate aceste monturi se pregatesc inaintea partidei, nu in barca. O montura usoara si simplu de ,,montat" pentru pestisorul viu, rapida chiar si pe balta, este urmatoarea : un ac cu inel se infige usor sub aripa dorsala a pestisorului si tot de inelul acului mai legam din timp doua cirlige duble, prinse cu lita, care vor atirna pe laturile pestisorului, dar tot de acelasi inel al acului vom prinde din timp si struna metalica sau, la risc, numai nailon de 0,60-0,80 mm ; pestele va avea mobilitate la inot. La pestisorii (momeala) mai mari, la acest sistem cele doua cirlige duble se leaga cu guta intre ele pe sub burta. Desigur, partea metalica a monturii se pregateste acasa, urmind a o prinde de pestele viu. Alta montura de momeala la un peste (de preferat viu), de exemplu mihalt sau tipar, se face in dreptul primelor aripioare sub sira spinarii. La carasel si la caracuda mica, vie, care e preferata de somn, acul va fi mare, cu tija lunga sau struna de metal, si se va infige mai intii sub aripa dorsala, apoi va fi tras complet afara, introdus sub urechi prin branhii si scos prin gura cu virful cit mai mult afara. Aceasta montura pentru pestisorii vii este usor de facut; daca au murit, pestisorii se pot schimba. Acete si ancorele sint in functie de pestisorul mo­meala. Acele vor fi mari, cu tija lunga, caci somnul are o gura mare. In general, acele pentru somn se folosesc astfel : - la un pescuit cu broasca vie sau soricei vii, tipari, mihalt folosim ace simple 2/0-1/0 sau ancore triple nr. 2-3 ori mai mici, dupa caz ; - la un pestisor caracuda, carasel si alte albituri folosim ace nr. 3 si chiar mai mari, dupa caz, cum s-a mai aratat ; - la pescuitul cu rime serpesti si alte rime mari folosim ace nr. 1-3 ; - la pescuitul cu coropisnite si alte momeli fo­losim ace nr. 3-6. Soriceii se prind pe sub piele, deasupra spinarii, fara a rupe sira spinarii, si se plaseaza in apa incet. De retinut ca la toate momelile acele trebuie sa iasa bine in afara. Linguritele vor fi de tip blincher ondulatorji. grele, stralucitoare pe o parte sau numai lucitoare si se trag la adinc, ca la stiuca. Desigur, se vor trage maj incet si se vor folosi numai unde stim ca sint somni, in lunile iunie, august. Pluta poate fi folosita sau nu la somn, dar e preferata, deoarece somnul nu este un peste care sa fie sensibilizat de o pluta si de zgomot. Desigur, se fo!osesc plute mari de orice fel. Unii folosesc la lacuri si plute glisante, dar credem ca nu este cazul. Plumbul poate fi folosit ca la crap sau la stiuca, preferabil cu gaura, ca nailonul sa culiseze, sau plat, cind pescuim cu plumbul inainte, ca la crap. Metodele de pescuit la somn sint cu pluta, la mal sau din barca, cu momeala de pesti vii, la 30-40 cm de fund , sau de suprafata, cu broscute. soricei ori coropisnite ; mai pot fi intre ape, cu rime s.a. Pescuitul cu lingurite la somn este de fapt la intimplare, caci de cele mai multe ori musca stiuca, iar spre suprafata, avatul si chiar vaduvita. O metodd foarte veche pentru pescuitul somnului la noi, metoda care se pare ca este uitata sau necunoscuta de multi, este pescuitul cu geamandura. Me­toda este statica, pe loc, pe vreme linistita, si vizeaza capturarea somnului mare intr-un loc sau o zona la mare distanta de mal, unde se stie ca e salasul lui sau unde umbla dupa vinat. Unealta este in principiu un plutitor lung, format din cotor de trestie, taiat fara crapaturi la capete, cu o lungime de 1,5-2 m. Trestia se astupa perfect la ambele capete cu pluta taiata ceva mai lunga decit un dop, ca sa iasa din gaurile trestiei si sa serveasca si ca o completare a plutitorului. In ultimul timp aceste dopuri se confectioneaza din polistiren. Firul se fixeaza de-a lungul batului in asa fel ca sa culiseze relativ si aceasta se realizeaza prin cite o legatura pe trestie, la ambele capete. peste firul de nailon. Legatura se face prin trecerea peste circumferinta cotorului de trestie a sforii de matase groasa, care se innoada bine; firul de nailon se trece astfel pe sub aceste doua legaturi de la ambele capete ca sa culiseze. Firul de la capatul cu momeala pestisor va sta la o adincime de 0,5-1 m sub geamandura. Acul mare sau ancora se infige intr-un peste viu, de cca 200 g, pe sub creasta dorsala. Momeala este de preferint.a un tipar mare (100 g). Acul trebuie sa fie mare si sa iasa din pestisor. O geamandura imbunatatita este cea cu lest de plumb prismatic, de cca 50-70 g, gaurit, prin care trece firul. Acest lest priponeste geamandura de fundul apei si nu impiedica manevrele de intepare si aducere a pestelui la mal de la distanta mare, unde e amplasata. Geamandura nu se poate ,,lansa" cu nici o mulineta, ci va fi plasata din barca intr-un loc de care ne indepartam chiar la 30-50 m. Pulem deci pescui si in barca, dar la mal este cel mai comod si sigur. Distanta fata de momeala este determinata de faptul ca somnului ii place linistea, este timid si are tabieturi , poate sa muste si la 4-5 ore, dar metoda e categoric eficienta. Controlul momelii se face la 2-3 ore, la babusca mai ales, caci este mai sensibila, dar la mihalt, biban si tipar se poate face mai rar, tragind usor de nailon, cind vom simti daca momeala se misca. Cind somnul musca la geamandura, aceasta se apleaca oblic sau chiar se scufunda si o trage dupa el. Pentru siguranta, intepam bine. Se mulineaza incet la inceput, oricit s-ar zbate somnul, si cautam sa-1 ametim cu aer (prin pompaj) spre suprafaja, apoi il scoatem cu precautie la locul potrivit. La pescuitul cu geamandura nailonul este foarte gros. Lupta cu un somn mai mare, la undita cu pluta si alte unelte, este indelungata, dar captivanta. Daca somnul nu se agata de vreun obstacol, il invingem sigur si avem nevoie doar de rabdare si ajutoare, in special in momentul in care pestele infrint a ajuns la mal. In apa putin adinca scoaterea unui somotei se face in felul urmator : in botul pe jumatate deschis virim degetul mare, stringem puternic si cu celelaite degete. apoi tragem in sus. Cea mai sigura este scoaterea pestelui din apa cu cirligul gafa. Eventual, se loveste precis din barca cu acul gafei in ceafa, daca bineinteles ajungem la el. Dupa ce am scos somnul din apa, este bine sa mergem mai departe de mal, pentru ca este in stare sa se zbata puternic si este greu de stapinit. Daca il omrim imediat cu gafa in cap, il asezam intr-un sac de plastic rezistent. Daca somnul ne scapa in lupta - si asa ceva se intimpla des - vom sti cit a fost de mare, chiar daca nu am apucat sa-1 vedem ; cind loveste firul cu coada lasa pe fir mucozitati care ne indica dimensiunile lui reale.