|
|
Cleanul
(Leuciscus cephalus)
Raspandire geografica
Cleanul apartine familiei ciprinidelor, ca si crapul.
Incepand cu raurile montane, poate fi intalnit in mai toate apele din
tara noastra. Este raspandit in aproape toate tarile din Europa, din sudul
Peninsulei Scandinave si pana in Alpi, iar la rasarit pana la Marea Neagra
si Marea Azov; lipseste in Danemarca, Irlanda si in Siberia.
Caracteristici
Cleanul are corpul indesat, cilindric, usor plat lateral,
cu un cap mare, lat, de asemenea putin plat daca este privit de sus. Gura,
situata in varful botului, cu maxilarele aproape identice ca forma, se
deschide larg, pana la linia ochilor. Corpul este acoperit cu solzi relativ
mari, a caror margine este impodobita cu un desen ce consta din puncte
mici, de culoare bruna negricioasa.
Colorit
Pe spate, cleanul este verde-inchis, cu luciu metalic,
dar poate fi brun-verzui sau uneori negru-verzui. Partile laterale sunt
alb-argintii. Burta este alba, fara sclipiri argintii, inotatoarele dorsala
si caudala sunt fumurii, cu nuante rosiatice. Aripioarele pectorale si
ventrale sunt de asemenea rosiatice, iar spre capete trec in galben. Irisul
ochilor este galben sau argintiu, sus distingandu-se o pata brun-verzuie,
iar jos una neagra.
Dezvoltare
Cleanul nu atinge de obicei o talie mare. Este adevarat
ca in unele tari s-au pescuit si exemplare de peste 80 cm lungime, cu
o greutate de mai mult de 4 kg. In apele din Romania apar de asemenea
destul de rar exemplare ce depasesc 3 kg. Lungimea medie este de 35-40
cm, iar greutatea medie in jur de 0,5 kg.
Biologie
Spatiul de viata preferat al cleanului il constituie
raurile colinare, cu apa limpede si cursul relativ rapid. Incepand cu
zonele caracteristice lipanului si scobarului si pana la Dunare, el se
gaseste in aproape toate apele, desi nu este prezent nicaieri in numar
mare. In raurile de munte inoata uneori pana la mari altitudini, chiar
pana la 1000 m. Mai rar poate fi intalnit si in unele lacuri cu curgere
lenta, ca de exemplu in lacurile de acumulare de la Bicaz, Vidraru, Sadu,
Bezid etc. Locurile preferate sunt zonele dintre dealuri ale raurilor
limpezi, cu cursul relativ rapid.
Locurile de ascunzis ale cleanului sunt bine cunoscute de catre pescarii
sportivi. Sub malurile spalate, lnga radacinile copacilor afundate in
rau, cleanul sta la panda, dar se si poate ascunde la nevoie. Ii plac
adancurile sapate de curenti in albia raului, dar cauta si vartejurile
din preajma picioarelor de pod sau a altor obstacole din calea apei, unde
curentii ii pot aduce mai multa hrana. Se adaposteste si in acele portiuni
ale malului unde crengile copacilor sau ale tufelor se apleaca peste luciul
apei, la umbra carora se poate face nevazut, precum si in locurile unde
apa raului este mai putin adanca si unde cresc fire razlete de papura
sau trestie, care-i permit, de asemenea, sa stea ascuns in asteptarea
hranei. In anotimpul cald, cand nu bate vantul, iar soarele straluceste,
cleanul, adunat in grupuri mai mari sau mai mici, se aventureaza uneori
chiar in imediata vecinatate a suprafetei apei, in cautarea hranei. In
aceste cazuri isi tradeaza cateodata prezenta prin mici sarituri deasupra
apei in raurile cu viteza de curgere mai rapida.
Cleanul este un peste foarte precaut si fricos. In zilele innorate, cu
vant, el se mentine la 1-1,5 m de suprafata apei, iar odata cu apropierea
sezonului rece se retrage la adancimi din ce in ce mai mari. Toamna tarziu
sau iarna cauta locurile de intalnire a curentilor repezi cu cei mai domoli
sau vartejurile, lucru explicabil prin faptul ca cleanul se hraneste si
iarna (desi are pofta mai redusa), iar in aceste locuri poate gasi mai
multa hrana.
Cartile de specialitate descriu cleanul ca pe un peste pasnic, ceea ce
este aproape adevarat; doar exemplarele mai batrane se napustesc asupra
pestilor mai mici sau a mustelor artificiale, a broastelor si a altor
momeli oferite de pescarii sportivi, ca si cum ar fi rapitoare. Sare asupra
victimei din locul de panda, intocmai ca stiuca sau salaul. Cleanul este
considerat pe buna dreptate omnivor, de vreme ce hrana sa se compune in
egala masura din materii vegetale si animale, in primul rand mananca larvele
din apa ale insectelor, viermi, insecte cazute in apa, lastarele tinere
ale plantelor acvatice, pesti mici, dar si fructele mici cazute in apa
sau chiar soarecii imprudenti.
Cleanul atinge maturitatea sexuala la varsta de 3-4 ani, dar unii masculi
sunt apti pentru reproducere si la 2 ani. Perioada de depunere a icrelor
este diferita in apele din tara noastra, si anume in lunile mai-iunie
in regiunile sudice si in iunie-iulie in partile nordice ale Moldovei
si in Transilvania. Daca vara este mai rece, perioada se poate prelungi
si in luna august. O femela depune 80000-200000 de icre, uneori chiar
peste 300000. Boabele de icre, au un diametru de 1,3-1,5 mm, sunt galbui
si lipicioase, fixandu-se astfel imediat dupa fecundare de pietrele, mai
rar de plantele aflate pe fundul raului. Cleanul se dezvolta destul de
rapid, la varsta de 4-5 luni ajungand chiar la lungimi de 10-12 cm. Puietul
se intretine in grupuri, insa exemplarele mai mari, si mai ales cele mai
batrane, sunt solitare. Carnea sa alba este gustoasa, desi are multe oase,
fapt pentru care exemplarele mai mari sunt mai cautate.
Pescuitul sportiv
Cleanul constituie pestele "scoala" pentru
pescarii sportivi incepatori, cu atat mai mult cu cat pescuitul sau ofera
prilejul de a folosi aproape toate metodele. Satisfactiile oferite de
pescuitul cleanului provin mai ales din dificultatea cu care se prinde,
mai putin din aceea de a-l obosi.
Acest peste poate fi prins prin metoda de pescuit pe fund, cu plumbul;
prin nadirea locului de pescuit sau cu pluta; cu lingura, voblerul sau
cu musca artificiala, dupa preferinte sau dupa posibilitati in ceea ce
priveste echipamentul. Cei neexperimentati in pescuitul pastravului sau
al lipanului cu musca artificiala isi pot insusi aceasta metoda aplicand-o
la pescuitul cleanului.
Dupa o vorba a pescarilor sportivi, cleanul are cate un ochi pe fiecare
solz. Caracterizarea se potriveste de minune, intrucat cleanul este intr-adevar
un peste foarte atent, vede bine, observand chiar si cele mai mici miscari
de pe mal. De indata ce umbra unei crengi leganate de vant sau cea a pescarului
s-a abatut asupra raului, cleanul se da la fund. Este de ajuns ca un mic
nor sa acopere soarele, si pestele se indreapta speriat catre fundul apei,
pentru a reveni la suprafata dupa ce norul a trecut. Mai mult, din trepidatiile
malului sau ale suprafetei apei poate detecta si zgomotele. In concluzie,
ne vom apropia cu mare precautie de rau si vom merge intotdeauna in sensul
invers curgerii apei, folosind camuflajul oferit de tufele si copacii
de pe mal, daca nu vrem sa ne intoarcem acasa cu traista goala. Pentru
mai multa siguranta, unii pescari isi arunca carligul in apa din pozitia
culcat pe malul raului. Exemplarele mai tinere inoata in grupuri si, cand
unul dintre ei a detectat vreun pericol, dispar cu totii in rastimp de
cateva secunde. Exemplarele mai mari sunt solitare (nu traiesc in card)
si in caz ca am reusit sa prindem unul, putem spera sa mai prindem si
altele in acelasi loc. S-a intamplat adesea ca pescarul amator experimentat
sa prinda toate exemplarele mai mari din zona respectiva, desi, la randul
lor, erau la fel de experimentate si viclene.
Pescuitul cleanului incepe la sfirsitul lui martie sau la inceputul lui
aprilie, deci odata cu venirea zilelelor mai calde. Experienta a aratat
ca pescuitul lui este mai putin eficient in iunie, rezultatele sunt diferite
in lunile toride de vara, in timp ce randamentul maxim poate fi obtinut
din septembrie si pana in octombrie. Cleanul este un peste cu un apetit
foarte bun, aproape hraparet. Fiind omnivor, ramele, insectele cazute
in apa, larvele, pestisorii mai mici, fructele mici de padure, broastele,
soarecii cazuti in rau etc. constituie momeli potrivite, intrucat figureaza
pe "lista de bucate" a cleanului. In plus, se mai pot utiliza
ca nada branzeturi cu aroma tare, bucati de slanina, carne prajita, mamaliga,
cocoloase de aluat, carne cruda, sange coagulat, lacuste, cozi de raci,
intestine de pasare, paste fainoase fierte, diverse resturi menajere,
bucati de fructe etc. La pescuitul cleanului, nadirea prealabila a locului
de pescuit este de mare importanta, lucru ce se realizeaza prin aruncarea
unor cantitati abundente de nada in locul respectiv cu una-doua zile inainte
de pescuit. Unii pescari fac acest lucru chiar cu mai multe zile inainte.
Foarte eficient pentru nadirea locului este, in primul rand, sangele coagulat,
intrucat, odata dizolvat in apa, atrage chiar si exemplarele de clean
aflate la distanta, sporind sansele pescarului.
Cleanul hraparet musca atat la nada oferita la suprafata raului, cat si
la carligul prevazut cu momeala si miscat in apropierea albiei. Pescarii
inventivi isi bazeaza diversele metode de pescuit tocmai pe aceasta caracteristica
a pestelui.
La pescuitul cleanului cu pluta se folosesc unelte usoare, pluta nu prea
mare sau prea grea. Guta potrivita este de 0,20-0,25, forfahul de 0,15-0,18;
cand se utilizeaza rama ca momeala, carligul trebuie sa fie de 5-6; la
momeala din fructe (pruna, cireasa, capsuna sau fructe de padure) se foloseste
carlig de 6-8, la pestisori mici de 3-5, in timp ce mustele artificiale
speciale pentru clean se fixeaza pe carlige de 8-10. Fixarea nadelor din
fructe necesita experienta; de regula, acestea se perforeaza intai cu
un ac, iar prin orificiu se introduce mai intai forfahul si o parte din
carlig, astfel ca fructul sa se mentina in curbura carligului, iar varful
acestuia sa fie putin acoperit de coaja fructului. Lacustele nu se inteapa
prin carlig, ci se leaga de acesta cu un fir de matase brun sau verde,
astfel incat capul insectei sa fie in apropierea curburii carligului,
cu membrele libere spre a le putea misca, si pe cat posibil sa ramana
cat mai mult timp vie. Miscarile ei in apa atrag mai mult cleanul. Pe
forfah se aplica 1-2 alice, la o distanta de 20-25 cm deasupra carligului.
Daca momeala este mai mare si mai grea, se utilizeaza si o pluta mai mare.
In nici un caz nu se lasa carligul culcat pe fundul raului, ci se misca
prin apa de jos in sus si invers, cu miscari lente. Cand plutirea carligului
nu mai poate fi asigurata, este bine sa fie lasat cateva clipe in apa,
pentru ca de multe ori cleanul musca chiar atunci.
Fiind un peste foarte atent si precaut, muscatura cleanului nu este prea
energica. De aceea este necesara o oarecare experienta pentru a aprecia
momentul cel mai potrivit spre a intepa carligul. Cleanul intepat se apara
cu darzenie, dar cedeaza destul de repede daca pescarul se pricepe sa-l
oboseasca. Obosirea exemplarelor de 1,5-2 kg ofera intr-adevar mari satisfactii.
Cleanul deja obosit poate fi condus spre mal, in directia minciogului,
fara dificultate.
Pescuitul fara pluta, cu plumb legat la capatul firului, se practica in
acele locuri unde vegetatia de pe mal stanjeneste aruncarea. Se foloseste
o undita rigida, nailon de 0,20-0,25, cu forfah de 0,18-0,20. Daca tinem
firul printre degete, vom simti mai lesne muscatura pestelui.
Pescuitul cu plumbul pe fund se utilizeaza mai ales in zilele de sfirsit
de vara si de toamna, cand cleanul se intretine in apele mai adanci ale
raului. Intregul echipament trebuie sa fie mai rezistent decat in cazul
pescuitului cu metoda precedenta, la fel si firul, care trebuie sa fie
de 0,35-0,40 (cu forfah de 0,25-0,30). De asemenea, plumbul fix sau flotant
va fi mai greu, pentru a putea trage carligul nadit la fund si a impiedica
curentii sa il poarte prea repede. Momeala poate fi naturala (insecte
mai mari, rame etc.) sau preparata dintr-un aliment (cas, aluat, cocoloase
din paine, faina etc.). In cazul utilizarii metodei cu lingura sau voblerul
mic, este necesara o undita usoara, potrivita pentru aruncare, o mulineta
multiplicatoare si un fir mai subtire de nailon. Lingura nu trebuie sa
depaseasca marimea unghiei de la degetul mic. Pe vreme insorita, se recurge
la o lingura mai putin stralucitoare, cu reflexe aurii, si, invers, pe
vreme inchisa la una stralucitoare-argintie. Nu este indicat ca guta si
forfahul sa depaseasca grosimea de 0,20 si respectiv 0,18. Lingurile de
tip "Meps" numarul 1-2 sunt, poate, cele mai potiivite pentru
aceasta metoda de pescuit a cleanului.
Cea mai interesanta si totodata cea mai distractiva metoda de pescuit
a cleanului este cea cu musca artificiala. Aceasta metoda asigura maximum
de randament mai ales in perioada de la sfarsitul lui august si pana in
octombrie. Cleanul se avanta asupra mustelor artificiale de orice culoare,
dar cele mai potrivite sunt acelea care nu se inmoaie si nu se deterioreaza
in apa (in acest scop se pot impregna cu parafina sau cu alte substante
corespunzatoare). Cunoscut fiind faptul ca cleanul musca cu placere mustele
cazute in apa, musca trebuie plutita deasupra raului. In ceea ce priveste
uneltele, se recomanda varga de 2-2,5 m (in portiunile degajate ale malului,
eventual mai scurta in locurile cu vegetatie abundenta, care impiedica
miscarile), carlig de 12-16 si guta nu mai groasa de 0,25. Cele mai eficiente
muste artificiale in pescuitul cleanului sunt cele de tipul Blak, Zulu,
Red Tag, Grey, Palmer si Black Palmer. Experienta a demonstrat insa ca
acest peste hraparet musca aproape orice musca, de orice culoare si orice
forma, in timpul aruncarii mustei artificiale, pescarul trebuie sa se
deplaseze numai in sens invers curgerii apei si sa se situeze de partea
opusa soarelui, incat umbra lui sa nu cada pe apa. Musca artificiala nu
se lasa sa cada usor in apa, ca la pescuitul pastravului sau al lipanului,
ci se "biciuieste" usor apa cu ea. Odata descoperit locul de
panda al cleanului, musca artificiala se arunca cu cateva palme mai in
amonte de acest loc. In zilele insorite de toamna, fara vant, se utilizeaza
aceasta metoda mai in apropierea malului, intrucat cleanul se aseaza aici
la panda, asteptand sa-i cada vreo prada din copacii ce strajuiesc malul
respectiv. Cateodata sta la panda, intocmai ca un peste rapitor, si prin
preajma locurilor cu vegetatie acvatica.
Lungimea minima admisa la pescuit: 25 cm.
|
|