|
FLORA - DELTA DUNARII
ace pescuit scule pescuit
|
Flora Deltei Dunarii este extrem de bogata si de
desfasoara pe trei niveluri: plante cu frunze plutitoare (nufarul
alb, nufarul galben, iarba broastelor, ciulinii de balta, limba
apei, rizacul), plante riverane si de plaur (stuf, papura, feriga
de apa, macris, izma broastei, cucuta de apa, nu-ma-uita) si plante
de uscat (salcia alba, plopul, arinul, frasinul, padurile combinate
de pe grinduri).
In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care
ocupa circa 78% din suprafata totala. Principalele specii sunt stuful,
papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii.
Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri
salinizate si solonceacuri marine. Cele mai frecvente specii sunt
Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti.
Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc
pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta
pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde
dau nota caracteristica peisajului. Intalnim patru tipuri de zavoaie:
zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate
cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba
si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc zavoaiele formate
din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile
cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop,
la care se adauga speciile plantate: plopul negru hibrid, artarul
american si frasinul de Pensilvania; un tip de zavoi mai rar este
arinisul care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia
pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei,
dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si
Saraturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris,
Carex colchica, Ephedra distachya. Vegetatia pajistilor mesofile
de grind se dezvolta pe circa 3% din totalul suprafetei deltei,
in special pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina
Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri,
balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa
sunt caracteristice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum
verticillatum, Potamogeton, Helodea canadensis. Vegetatia plutitoare
este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela
polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa
natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf, papura, pipirig.
Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine
sau pe cele de pe tarmurile marine active se extinde pe numai 1%
din totalul suprafetei deltei si este dominata de Tamarix ramosissima,
Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de pe campurile
marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local
hasmace, cu stejar brumariu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurator,
ulm si cu plantele agatatoare (Periploca graeca, Vitis silvestris,
Hedra helix). Reprezinta numai 0,8% din totalul suprafetei Deltei
Dunarii.
Delta DDelta Dunarii , Delta Dunari
, www.deltadunarii.ro , delta , imagini delta dunarii , imagini
delta , poze delta , pescuitul in delta , pasari din delta dunarii
, ecosistemul deltei dunarii, excursii delta dunarii , cazare delta
dunarii , turism delta dunarii , trasee turistice in delta dunarii
unarii , Delta Dunari , www.deltadunarii.ro , delta , imagini delta
dunarii , imagini delta , poze delta , pescuitul in delta , pasari
din delta dunarii , ecosistemul deltei dunarii, excursii delta dunarii
, cazare delta dunarii , turism delta dunarii , trasee turistice
in delta dunarii |
|
Plaurul
Formatiune specifica stufariilor masive, plaurul
este un strat gros de 1 - 1,6 m format dintr-o impletitura de rizomi
de stuf si de radacini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi
organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor
si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi
care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei. Vegetatia
plaurului difera de restul stufariilor. Stuful se dezvolta aici
in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros. Alaturi
de stuf intalnim rogozul, menta, feriga de apa, cucuta de apa, troscotul,
salcia pitica, precum si plantele agatatoare (Calystegia sepium
si Solanum dulcamara). Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani
comun si cret si tot aici traiesc porcul mistret, cainele enot,
bizamul, lutra, nurca, vulpea.
Delta Dunarii , Delta Dunari , www.deltadunarii.ro
, delta , imagini delta dunarii , imagini delta , poze delta , pescuitul
in delta , pasari din delta dunarii , ecosistemul deltei dunarii,
excursii delta dunarii , cazare delta dunarii , turism delta dunarii
, trasee turistice in delta dunarii |
|
|
|
|
|
Delta Dunarii , Delta Dunari , www.deltadunarii.ro
, delta , imagini delta dunarii , imagini delta , poze delta , pescuitul
in delta , pasari din delta dunarii , ecosistemul deltei dunarii,
excursii delta dunarii , cazare delta dunarii , turism delta dunarii
, trasee turistice in delta dunarii |
POZE
CU FLORILE DIN DELTA DUNARII
barci cu vele, barci militare,barci de
plimbare, barci de asalt, barci de promenada,barci de barci,barci de lemn
|
|