| |
Fiind a doua delta ca marime din Europa (dupa cea
a fluviului Volga) si a douazeci si treia din lume, Delta Dunarii
prezinta un interes cu totul deosebit din punct de vedere stiintific,
turistic si economic, prin bogatia peisagistica si prin fauna sa.
Avand o suprafata de 4.152 km?, din care cea mai mare parte pe teritoriul
Romaniei (3.446 km? - 82%), Delta Dunarii s-a format, dupa parerea
multor oameni de stiinta, intr-un golf al Marii Negre, incepand
din Pleistocenul superior. In aceasta perioada s-a conturat un cordon
litoral (care corespunde axului central al sirului de grinduri Jibrieni,
Letea, Caraorman si Crasnicol), care, probabil in 7500 i.e.n. a
inchis golful, transformandu-l intr-un liman.
Principalele cursuri de apa sunt cele patru brate de varsare ale
Dunarii in mare si care formeaza delta - Sfantu Gheorghe (cel mai
vechi), Sulina, Tulcea si Chilia (cel mai tanar). Delta Dunarii
este o regiune plana, cu o mica inclinare de la vest la est. In
raport cu nivelul zero al Marii Negre, 20.5% din teritoriul deltei
se gaseste sub acesta, cele mai mari "inaltimi" fiind
pe grindurile marine (Letea - 12.4 m, Caraorman), in timp ce adancimile
cele mai mari sunt pe bratele Dunarii (-39 m pe Chilia, -34 m pe
Tulcea, -18 pe Sulina).
Bratul Chilia, cu multe ramificatii si ostroave, este cel mai tanar
si mai lung (120 km) si transporta cea mai mare cantitate de apa.
In timp, Chilia a format cateva delte secundare - prima in depresiunea
Pardina, a doua in apropierea localitatii Chilia Veche si a treia,
dupa Periprava. Pe acest brat se desfasoara navigatia fluviatila,
porturi mai importante fiind Ismail si Vilcov (Ucraina).
Bratul Tulcea se intinde intre ceatalurile Chilia si Sfantu Gheorghe
si are o lungime de 19 km, latimea maxima - 300 m, adancimea maxima
- 34 m. Transporta circa 40 % din apele fluviului si este o cale
principala de navigatie. Bratul Sulina a fost preferat, in urma
studiilor Comisiei Europene a Dunarii, pentru navigatia maritima,
fapt ce a dus la corectarea unor meandre si adancirea altora in
intervalul 1862 - 1902. Ca urmare, lungimea s-a redus de la 92 km
la 63.7, iar volumul de apa si aluviuni a crescut de la 7 - 8 %
la 18.8 %, in defavoarea bratului Chilia. Are latimea maxima de
250 m, adancimea maxima - 18 m si transporta circa 18 % din apele
Dunarii. La adancimea minima obligatorie de 7.32 m pot circula pe
bratul Sulina nave de 7.000 tone.
Bratul Sfantu Gheorghe, cel mai sudic si mai vechi brat, cu o lungime
de 108.2 km, a suferit si el modificari prin rectificarea meandrelor
sale. Inainte de varsare, din bratul Sfantu Gheorghe se desprinde
un alt brat, pe partea dreapta, care, la randul sau, se bifurca
in Garla de Mijloc si Garla Turceasca. Ambele debuseaza intr-un
golf - Meleaua Sfantu Gheorghe.
Reteaua hidrografica secundara a Deltei Dunarii are, in linii mari,
patru componente: sahale (foste brate ale Dunarii, in curs de colmatare),
garle (sahale de mici dimensiuni), canaluri (sahale modificate si
dragate) si periboine (sapaturi de litoral, guri pe unde se face
schimb de ape). La acestea se adauga formatiunile de natura depresionar-lacustra
simple (ghioluri, limanuri, lagune, mlastini, japse) si complexe
(lacuri depresionare - Pardina, Sontea, Furtuna, Dranov, Matita,
Obretin etc).
Prin pozitia sa geografica, in apropiere de Marea Neagra, prin diversitatea
peisajului, cu predominarea mediului amfibiu, clima Deltei Dunarii
este temperat-continentala cu influente pontice. Aici se inregistreaza
cea mai mica nebulozitate din tara, cea mai mare radiatie solara,
iar temperatura medie anuala este de 11 - 11.4 °C. Desi se gaseste
langa mare, iar in interiorul ei sunt suprafete intinse de ape,
caracterul continental al climei Deltei Dunarii este foarte accentuat.
Diferentierea spatiului deltaic, de la prima bifurcatie catre tarmul
marii, este rezultatul evolutiei in timp care a dus la formarea
grindurilor, lacurilor, garlelor si terenurilor mlastinoase si,
respectiv, a ecosistemului. Deoarece ecosistemele din delta sunt
in stransa interactiune si toate sunt determinate de Dunare si de
energai calorica primita de la Soare, acest angrenaj abiotic este
considerat un blom - un nivel supraecosistemic de organizare a materiei.
Ca regiune in continua consolidare, Delta Dunarii constituie un
loc favorabil pentru dezvoltarea unei flore si faune unice in Europa,
cu numeroase specii rare.
Desi predomina mediul acvatic, din Delta Dunarii nu lipseste mediul
terestru, reprezentat de grindurile Letea, Caraorman, Stipoc, Saraturile
(zone secetoase pe care se dezvolta o flora si fauna specifice stepei
europene, cu influente mediteraneene). Intre aceste doua medii se
interpune cel mlastinos, inundabil, unde se intalnesc o flora si
o fauna cu posibilitati de adaptare alternativa (apa, uscat), in
functie de regimul hidrologic sezonier si anual. La contactul dintre
apele dulci si cele marine au loc diverse procese fizice, ceea ce
i-a determinat pe biologi sa considere aceasta zona drept un ecosistem
aparte, numit avandelta (golful Musura si meleaua Sfantu Gheorghe
sunt cele mai reprezentative din acest ecosistem).
In interiorul deltei se deosebesc cateva ecosisteme principale -
apele curgatoare (bratele Dunarii si o serie de garle si canale
mai importante), apele stagnante (lacurile si garlele si canalele
impotmolite), suprafetele mlastinoase si inundabile, grindurile
marine, grindurile fluviale, incintele amenajate (agricole, piscicole,
silvice). Grindurile sunt una dintre principalele forme de relief
ale deltei si sunt aluviuni depuse de-a lungul timpului fie de apele
fluviului, fie de cele ale marii sau reprezinta fragmente de ses
ramase intre ape. Dintre acestea, cele mai importante sunt: Letea
(cel mai reprezentativ grind maritim, cu 20 km lungime si 15 km
latime), Caraorman (grind maritim aflat in sudul bratului Sulina,
cu 18 km lungime si 8 km latime), Stipoc (uscat predeltaic inaltat
de aluviuni fluviale, are 30 km lungime si 2.5 km latime maxima),
Crasnicol (complex mlastinos, cu 18 km lungime).
delta , imagini delta dunarii Delta
Dunarii , Delta Dunari , www.deltadunarii.ro , imagini delta , poze
delta , cazare delta dunarii , turism delta dunarii , trasee turistice
in delta dunarii pescuitul in delta , pasari din delta dunarii ,
ecosistemul deltei dunarii, excursii delta dunarii ,
|